Exercitiu solitar de sinceritate

Aceasta este ceea ce se numeste in blogosfera o leapsa, pe care eu am preluat-o de la Toma.

Sunt descurcaret; mucalit; corect fata de oameni si de mine (de cele mai multe ori).

Aş vrea sa schimb in bine atitudinea oamenilor (inclusiv a mea) legat de orice; sa pot recupera din mers anii pierduti in facultate; sa castig mai bine; sa nu mai platesc chirie; sa fac mai multe pentru tara mea; sa las ceva in urma (nu neaparat un copil).

Păstrez cu placere in minte amintirile copilariei. Ma fac sa zambesc.

Mi-aş fi dorit sa ajung fotbalist.

Nu îmi plac ipocritii; prostii (mai ales cei care o fac pe desteptii); nesimtitii; oamenii care mint (prost); ardelenii.

Mă tem de inaltime; de tiganii agresivi; de razboaie.

Îmi pare rău ca nu avem o tara mai civilizata; ca nu am fost mai hotarat in unele momente ale vietii; ca nu petrec mai mult timp cu familia.

Îmi place sa rad; sa stau cu prietenii la taclale; sa ma trezesc dimineata pe racoare in zilele insorite de vara; sa colind locuri noi unde sa cunosc oameni noi; sa fac sport.

Nu sunt suficient de cizelat; decat un om obisnuit (dar care tinteste sus).

Dansez, dar nu prea . Dansam mult si imi placea cand eram pusti pana in 14 ani, dar cu cat am crescum mi s-a dezvoltat simtul penibilului si m-am oprit .

Cânt melodii cunoscute cu propriile-mi versuri intr-o engleza inventata  .

Niciodată sa nu spui niciodata, ca-ti da viata peste bot.

Rar intru in depresie; dorm prost.

Plâng la filme uneori .

Sunt confuz din ce in ce mai rar. Cred ca vine cu varsta .

Am nevoie de oameni in jurul meu. Singur nu pot sa fac mai  nimic.

Ar fi trebuit sa realizez mai multe in viata pana la ora asta.

Aş putea sa trag mai mult de mine ca sa ajung sa nu mai afirm ce tocmai am scris mai sus.

Conform  “regulilor”, dau leapsa mai departe lui Garcea, Sfintei 3mi si Sandrei. Bineinteles ca o poate prelua oricine doreste.